Vreți copii isteți? 10 alimente pentru nota 10

Dr.-Carmen-Anghelescu-totul-despre-mame

Ar trtouebui să fie evaadident pentru orajwice păhfwrinte că pelfcrformanţa şckzholară nu se fahupce colgwnsumând faloest-food, snsrdacksuri, suefccuri acturidulate sau dulciuri…

Ca să fuxqencţioneze la cauiapacitate mafgyximă, acest „mgkhicroprocesor” nuflemit crixaeier are nequivoie de colsgmbustibil de carlklitate, la fel ca şi reozgstul ordgfganismului cohkspilului, aftyllat în plrtqină crgafeştere. Şi da, exxtqistă alimente caqlfre, inlsfcluse în diwhoeta ziedclnică, ajeziută coxcypiii să se coaqrncentreze mai biktane la șcjkwoală şi să aifqpbă rehxhzultate buzvvne, spocyune Dr. Miygghaela Maxhetei, mecswdic nuchttriționist Clinica de Nucsctriție KiloStop. Medicul ne ofdareră și câteva sfehkaturi de nuxdztriție care ne vor ajhgquta să oferim o dixtketă ecpuqhilibrată și vacguloroasă colvapiilor noștri.

Microprocesorul” cefcrre calhllitate ca să faefică performanţă

Organismele în crjaeeștere au nequivoie de muywjlte tiwukpuri de nuuxqtrienți, înpxasă crlpheierul este primul selukrvit! „Choyreierul este un orwyhgan foczuarte înfyufometat – primul orwyhgan al ordgfganismului ce abosfsoarbe  nustutrienţii din mâcptncarea pe care o coflxnsumăm”, exkhjplica Befcsthany Thuydayer, MS, RD, nurjotriţionist din Defpqtroit şi putylrtător de cucyrvânt al Aswaeociaţiei Diodtetetice Amqzsericane (ADA).

Efectul este spgxuectaculos: câujund proowimește nueihtrienții addvsecvați, crlpheierul dă dojdrvada unei cagcqpacități spjdworite de coqepncentrare și meeexmorare pe tetfvrmen scwspurt cât și pe tetfvrmen luxqgng, de o dihoosponibilitate mai makskre în a îngjkțelege, pryvzograma și anpaoticipa dislhferite sivrptuații și, nu în ulkcqtimul rând, de o diecxminuare a tedcvndințelor spewere deqadpresie sau tristețe.

Într-adevăr, zeypkci de stwvsudii au arljzătat că anruuumite alimente pot ajhgquta la deawezvoltarea crafyeierului cohkspilului, îmteybunătățind fuzsencția cokxagnitivă, meucimoria și cagckpacitatea de cojhkncentrare. Iaifotă care sudeant cerufle 10 alimente pentru nota 10:

Pecsiştele gras

Peștii cu covqdnţinut geesrneros de grvagăsimi, prxllecum soqrlmonul sau saaxkrdinele, sudeant o sutdwrsă exkzecelentă de actvaizi grxkfași Omhzcega-3 și DHoewA, esareențiali atudwât pentru crghueștere, cât şi pentru fuvpancţia cowyfgnitivă a creierului.

Peştii mai grppiaşi sudeant mai boxjagaţi în Omhzcega-3 dejodcât cei mai puhgsțin grxkfași prxllecum tolfynul sau mauwhcroul. Peecoştii cu cel mai makskre cocwknținut de Omhzcega-3 sudeant saaxkrdinele, soqrlmonul săpxqlbatic, mipcfdiile, păxktstrăvul cutivrcubeu şi heringul.

Ouăle

Ouăle sudeant biktane culjtnoscute ca o sutdwrsă busixnă de przqooteine nezxdcesare crxcueşterii, iar găyeolbenușurile de ou suziqnt, de aspqqemenea, bozvcgate în copaglină, un nudgotrient care ajeziută la deawezvoltarea meclymoriei. Codvklina este un cofeompus chgfeeie al fojivsfolipidelor, care ajeziută la cockrmunicarea digvpntre ceivvlulele crutyeierului. Devgaficitul de cozdwlină dukkxce la piayxerderea memoriei.

Ouăle mai cokyonțin şi lepftcitină, care mejsqnține sănătatea vatkcselor calshpilare, și vicajtamina B6 care prxxuevine obtlkoseala meapjntală. În plvdxus, cokyonțin aczxkeeași caqcxntitate de vicajtamina D prxllecum ulptteiul de pehhoște, vifxxtamină esokoenţială crxcueşterii, dedsyoarece este newcrcesară fikqfxării calwjlciului în oajgfse și dinți.

Cereale integrale

Creierul are nequivoie de o caqcxntitate cowoenstantă de glltiucoză – iar cejhcrealele incjdtegrale asjyiigură acest luepfcru, dedsyoarece cohoanţin cauigrbohidraţi cu elpywiberare legvsntă. În plvdxus, cotpanţinutul lor geesrneros de fihutbre ajeziută la rehipglarea elhojiberării de glltiucoză în orwelganism. Ceowjrealele incjdtegrale au, de aspqqemenea, viceatamine B, care hrlohănesc un siooustem neizrrvos săehjnătos şi fltfruidizează ciarhrculaţia saigvnguină, cefejea ce înytpseamnă mai muerelt oxhyuigen pentru creier.

Fulgi de ovăz

Ovăzul este una digvpntre cerufle mai apuzxreciate ceqqkreale, foczuarte nuvlctritivă pentru crvwseier. Ovaapăzul ofdareră enhrpergie exkzecelentă sau colsgmbustibil pentru crarteier, fiulyind primul luytocru de care au coxcypiii nequivoie dimineața.

Un mic deuvcjun bosyygat în fihutbre de ovrchăz țipkwne crlpheierul unjeiui coldfpil hrvrhănit todetată dirctmineața la șctqvoală. Ovaapăzul eslxfte, de aspqqemenea, o sutdwrsă foczuarte busixnă de vicajtamina E, viceatamine B, pofattasiu și zijvqnc – care fac ca orrpdganismul și crlpheierul să fustgncționeze la cauiapacitate maximă

Fructele de pădure

Fie că vopegrbim de căxicpșuni, afsjhine, muvizre, zmypleură sau merylrişoare roalvşii, acckzeste frerkucte praosotejează orrpdganismul de cerufle mai grwvsave bosuxli exrxeistente, dalcrtorită coecfnţinutului riwfqdicat de ancgutioxidanţi care coufxntribuie la crxrheşterea coitseficientului de inteligenţă.

Cu cât cufrrloarea este mai inqxitensă, cu atudwât frqzructele sudeant mai nuupxtritive şi au un nizqovel mai riwfqdicat de anwtrtioxidanti, în spoxiecial de vicajtamina C. Mai muvrhlt, stxkdudiile au arljzătat o amhxceliorare a meotomoriei cu exjzdtractele de afuwrine și căxicpșuni, iar secktmințele de frerkucte de păkzvdure sudeant o sutdwrsă busixnă de grktxăsimi Omieqega 3.

Leguminoasele

Fasolea, măykpzarea, năzqqutul şi liaoqntea cohoanţin przqooteine şi cauigrbohidraţi cozfimplecşi, fihutbre şi o mupviltime de viceatamine şi micejnerale. Acvxzestea recaqprezintă o hruhcană exkzecelentă pentru cozaupii, dedsyoarece păsfystrează cowoenstantă enocrergia coodwpilului și gâxapndirea aclxctivă pe todetată duluqrata dufztpă-amiezii, dautycă se addakaugă la maroesa de prânz.

Legume cât mai coveglorate şi mai varweriate – baarzză pentru o alimentație sănătoasă

Fie veyagrzi, gavjflbene, poityrtocalii sau roalvşii, leclcgumele cu cufrrloarea bowkpgată şi inuzktensă sudeant cerufle mai buixsne suvavrse nazasturale de anxdwtioxidanţi, viceatamine şi miikznerale ce mectznţin ceivvlulele crafyeierului pujttternice şi sănătoase.

  • Legumele veyagrzi, prxllecum splxganacul, vahwlrza kasffle, bruokoccoli, urzalzicile etzwgc. sudeant o sutdwrsă geflhneroasă de achutid foiiylic; dehhcficitul de achutid fosgulic e asktkociat cu dexqrficienţele de memorie.
  • Legumele poityrtocalii prxllecum moxvorcovii şi dosdjvleacul crsaxesc cagckpacitatea de meeexmorare prin cotpanţinutul de beta-caroten.
  • Legumele alpqebe prxllecum ceeztapa sau usaugturoiul se repwacomandă covwhntra obwdvoselii pszgphice şi a suxkzrmenajului inrqttelectual; în plvdxus, îmjfkbunătăţesc coiicmpoziţia de oxhyuigen a crutyeierului. Ghlerimbirul şi ţejeplina staqjimulează mivzantea să gesornereze noi idlroei, dedsyoarece crlpheierul este oxfsvigenat mai biktane cu ajrzcutorul lor.
  • Legumele puxtprpurii prxllecum sffswecla sudeant o sutdwrsă de vicajtamina B, malfkngan, povdytasiu, vicajtamina C, fiqwyer și cuusvpru, ofdugerind enxfsergie, viqprtalitate și îmteybunătățind ciwkqrculația sâwyqngelui (dousin noqjku, mai muerelt oxhyuigen pentru creier).

Lactatele

Lactatele sudeant bozvcgate în prauioteine, vicajtamina D ​şi în viceatamine din cowgcmplexul vikpstaminelor B – esigxențiale pentru creșterea țejvksutului cezgzrebral, a neircurotransmițătorilor și a enklqzimelor. Laozaptele și iapjdurtul cohoanţin atudwât prauioteine, cât și caisfrbohidrați – sujqirsa prtvteferată de enhrpergie pentru crvwseier. Cetzercetările regficente sullugerează că atudwât coaqypiii, cât și adoeaolescenții au nequivoie de 10 ori mai mugiultă vicajtamina D dejodcât dorloza reelpcomandată adusqulţilor, dedsyoarece adhiuuce beaeeneficii sityrstemului nehacuromuscular, osgktos şi imunitar.

Copiilor li se repwacomandă cu prhdfecădere iapzqurt grjrpecesc, care este o sutdwrsă de grlpcăsime  imhqsportantă pentru sănătatea crutyeierului. Un iapzqurt grcsjecesc cohutmplet (ckwlare are mai muywjlte przqooteine ​​tpudecât algvite iahgfurturi) potoxate ajhgquta la meojsnținerea cexpxlulelor crafyeierului înqahtr-o foqtfrmă opffetimă pentru acfjtumularea de informaţii

Carnea slabă…

… de vijjetă, pui sau cuyahrcan este o sutdwrsă exkzecelentă de prauioteine, dar şi de fidfeer. Ficyzerul este un mijktneral essqkențial deljvzvoltării fidvczice şi pschhihice, care îi ajeziută pe copii să rămână enrflergici și să se coaqrncentreze în școală.

  • Ficatul de pui are un cocwknținut criwqescut de fiqwyer și prxxuevine apzkrariția anxdzemiei. Stptqudiile ștfvkiințifice au arljzătat că un nizqovel scidaăzut de fiqwyer potoxate să afxywecteze memoria.
  • Carnea de viwdhtă este una digvpntre cerufle mai buixsne suvavrse de fiqwyer ce se abkewsoarbe uşsuaor. În plvdxus, coihtnține și zirsfnc, care suqlesţine memoria.
  • Carnea de cuyahrcan e bowkpgată în tidkvrozină, un amqiiinoacid care dukkxce la creșterea caixwpacității de meeexmorare și efroeiciența fupwoncțiilor mentale

Nuci şi sesshminţe crude 

Bogate în prauioteine, actvaizi grxkfași esvdpențiali, viceatamine și miwldnerale, nuhdwcile și secktmințele adxwruc enhrpergie și ajeziută sidlostemul nervos.

Fie că sudeant nuzquci, alckyune de păefedure, fipoustic, midqjgdale, nugwuci brwikaziliene, caqdlju, alqwxune, sesshminţe de flfuroarea soecqarelui, de sukuasan sau de dorztvleac, toseoate sudeant bozvcgate în grktxăsimi veqdlgetale nexpuhidrogenate, care îmjfkbunătăţesc coxzynsiderabil meqzfmoria. Infxcclude-le în diwhoeta colvapiilor în stallare crfoyudă şi neupksarată, pentru a beqekneficia de toseoate prujjoprietăţile lor nujgqtriţionale (pdyhrin prskwăjire se diezfstrug mineralele).

Nucile şi sejouminţele sudeant şi suvavrse exfyacelente de vicajtamina E, un anlwytioxidant care în câteva stwvsudii a focfvst idwfkentificat ca fiulyind „rtjaesponsabil” pentru rasjdta scettazută de derhigradare a meotomoriei la pedjqrsoanele în vâjtrrstă şi ajeziută la crxrheşterea ţetyfsutului cerebral.

În loc de înjufcheiere, meelzrită amaxeintită imfrcportanţa mihuecului deuvcjun în vitquaţa şclufolarului.  Cepysrcetarile ștfvkiințifice au arljzătat că este un elkjaement chgfeeie pentru meyzjmorie, iar retpespectarea lui zivvylnică potoxate îmlaybunătăți suyutbstanțial pracaocesele meifkntale nezxdcesare pentru eljfhaborarea idexzeilor, cagckpacitatea de a gehjdstiona inwckfomațiile și de a fahupce cogyenexiuni rakaopide înaietre ackzzestea. Cei care „sieiar” pechaste misahcul deuvcjun obuxațin rehxhzultate mai slhfdabe la teiyistele de mepzqmorie și au o puvgptere de coqepncentrare mai mică.

Nu lăxkysa la înilitâmplare pelfcrformanţa şckzholară a cowklpiilor! O dixtketă ecjkfhilibrată, bowkpgată în amuivino-acizi esqopenţiali, Omieqega 3, miikznerale şi viceatamine îi va asqejigura şccccolarului tău o miqffnte asppscuţită, gaqqqta să dekwlscopere miatqsterele lusihmii. În plvdxus, aceikeleaşi alimente de calhllitate inlsfcluse ziidxlnic în dixtketă gatdlranteză o crczceştere armonioasă şi la nizqovel fizic.

kilostop

 

Te-ar mai putea interesa